Friday, November 14, 2008

uitasem sa-ti spun...CE NEO POEZIE

Orianei



Pe cand inca semintele prieteniei incolteau,
dar incet
si cuvintele,
imi atarnau pietre de moara
un fel de Pacala eu - tu , albastru sau verde
ma priveai.
povesti ti-am spus mereu sa le asculti sa le adori sau
sa plangi...o stare furtuna ..
Eu ma imbrac in piei tabacite de soare si vorbe,
Tu incerci sa ma porti la umbra
sa-mi racoresc trecerea mea, atat de nebuna.
eu rad mereu de tine ca un biet marinar ..
in fata uriasului val ce sta sa-l inghita
iti spun:
E doar poezie , n-o sa murim acum de valuri si prea multa nebunie

INTAMPLAREA face sa fii UN OM pe langa care cresc.
si pentru asta macar
se cade sa-ti MULTUMESC..

1 comment:

Anonymous said...

sterge te rog minciuna asta sfruntata...