zambetul secret al unei femei intunecate

nici eu nu mai stiu ce se ascunde dincolo,probabil ca eram beat - dar eu nu beau, nici tu nu bei- atunci se vede treaba ca noi doi dansam ceva , ceva obisnuit intre doi straini care au ceva in comun , si anume dansul , eu pentru ca iti repetam ca un robot: ne apropie de starea de gratie , iesim din carapace, pierdem animalismul!
tu pentru ca perfectionai un anume stil , pentru ca dadea bine in poza aceea de grup si mai ales pentru ca muzica era dansanta.. o muzica lejera care nu te implica in a lua hotarari care nu te trimite in bratele vreunui fost sau a primei mari iubiri..
Atunci am preferat sa dau vina pe muzica , pe vin , sa fiu nu eu ,sa invinovatesc ochii si zambetul ..mi-ai spus ca sunt nebun , m-am gandit ca asa trebuie sa fie:,oamenii carora destinul le zambeste, sunt nebuni de legat vor sa se lege unul de altul...se intampla de un milion de ori in fiecare zi un dans sau mai multe - ritual - doi necunoscuti care iubesc dansul dar dispretuiesc dansatorii , poate si niste zambete, cu siguranta suflet, sa sufere dupa acel timp...mie mi-a fost dor si imai trec aiurea prin cap atatea ganduri, viata, momente, incat nu mai pricep absolut nimic,doar voci care urla sau din contra soptesc : esti indragostit! o noua boala, un stigmat ,ce o sa te faci ? La urma urmei e doar un dans intr-o seara difuza , confuza, mahmura..

ACUM as vrea sa dau timpul inapoi sa imi pot spune cat de bine stii sa dansezi si cat de bine arati ! pentru ca restul nu mai conteaza...acum ai sa te incrunti , iar o sa sufere orgoliul tau , esti nebun, te gandesti doar cat de bine poti sa arati in timp ce te invarti ,din oglinda insa semeni cu o diforma fiinta ,impopotanat, cocosat, inchistat in dorinta ta ancestrala de a nu muri singur...macar in seara asta nu muri singur !..priveste-i ochii , sopteste-i ceva orice, ca stelele s-au ciocnit in fata ei , ca luna e bolnava si doar ea straluceste...vorbeste-i de iubire nu te costa absolut nimic ,fii un cavaler medieval , compune-i o poezie , canta-i despre regatul tau indepartat de bogatie de plimbarile printre minunatiile pamantului..In timp ce-i mangai degetele si materialul rochiei ei se prinde de pielea ta ,asculta-i bataile inimii - nu indrazni sa speri ca acceleratia lor ti se datoreaza dar doreste-ti sa curga timpul in ritmul acela.. nu iti inchipui nimic, e destinul care te aduce in valsul acesta in bratele ei , doar trebuie sa inchizi ochii si sa visezi ca dincolo de turcoaz ar putea sa existe o lume noua pe placul inimii tale..

TOT CEEA STIU , m-am pierdut in ochii tai, am adormit langa ei , i-am mangaiat, apoi i-ai deschis..nu eu trebuia sa stau in fata lor , nu eu trebuia sa le vorbesc , sa le respir , sa le zambesc, sa-i astept....o femeie ma asteapta pitita intre tufele de loboda, gata sa imi faca o ciorba din ganduri si porniri..eu stau drept in fata ei aiurit cumva, gata sa renunt la timp si distante .. "stiu ca o sa fiu langa tine in seara asta dar maine o sa zbor departe" , imi suna clar acum in timpane, pana la surzire.

O FEMEIE INTUNECATA, A MURIT ZAMBIND IN BRATELE MELE, IN timp ce cauta sa stinga lumina.